Când doctorii sunt mai bolnavi decât noi sau Povestea mea

Intro

Aceasta este povestea mea, cea care m-a determinat să lucrez la acest proiect. Acest site abordează printre altele și problema „divinizării” feminine – acea atitudine a unor femei care ajung să creadă că sunt superioare și că au dreptul să distrugă relații și familii, lăsând în urmă copii profund afectați. În egoismul și narcisismul lor, acest tipar de femei nu ține cont de ceea ce simt propriii lor copii.

Cum am cunoscut-o?

Într-o noapte, într-un club — ea mirosind a usturoi, eu a bere.
Mi-a plăcut firea ei, pe atunci modestă, complet diferită de persoana care avea să devină mai târziu. M-am îndrăgostit repede și, după doar trei luni, am cerut-o în căsătorie.

Începuturi

Cu timpul, am observat că era și ea îndrăgostită — se purta frumos, avea încredere în mine, iar tot ce trăiam părea sincer și natural, fără critici, fără tensiuni.

A trecut vremea, ne-am căsătorit, iar odată cu greutățile au venit și provocările. Relația noastră a fost pusă la încercare. Ne-am mutat într-un apartament gol, unde dormeam pe o saltea așezată direct pe podea și mâncam pe jos, în timp ce amândoi dădeam cu lavabilă pe pereți. Eram uniți și încrezători — o echipă adevărată, așa cum ar trebui să fie la început orice cuplu care construiește împreună.

Primul semn pe care l-am ignorat a fost acela că eu eram, pentru ea, mai degrabă un trofeu — așa cum fusese, probabil, orice bărbat din viața ei. Începuse să vorbească despre mine cu mândrie, povestind prietenelor și colegelor cât de intensă era relația noastră inclusiv ca ne f… zilnic sau chiar de 2 ori pe zi.

Feminista aplică ce a învățat de la mama … feminista

Mama are o influență puternică asupra copiilor, mai ales asupra fiicelor. Atunci când o fată crește într-un mediu în care mama își critică frecvent soțul — îl ceartă pentru orice, îl denigrează și îl tratează cu lipsă de respect — aceste comportamente lasă urme adânci în felul în care ea va percepe, mai târziu, bărbații și relațiile.

În astfel de familii, tatăl ajunge de multe ori să se retragă. Pentru a evita conflictele și tensiunile, el preferă să se refugieze în muncă, în activități exterioare — grădinărit, sport, pescuit sau, uneori, în alte relații unde găsește liniște și acceptare.

În timp, această absență emoțională a tatălui face ca imaginea paternă să dispară aproape complet din viața copiilor, iar singurul model rămas este cel al mamei — cu toate tiparele și reacțiile pe care ea le transmite mai departe, conștient sau nu.

Așa a văzut și a învățat de la mama ei așa s-a purtat și ea cu mine.

Prietenele frustrate pe bărbați și care umbla cu sapa pe la altele

Femeile au o calitate importantă — aceea de a se uni și de a lupta pentru ceea ce cred, iar asta este un lucru bun. Însă, atunci când o femeie caută „alinare” în cercul unor „prietene” singure sau frustrate pe bărbați, pentru că nu au ceea ce își doresc sau nu primesc atenția dorită, situația se complică. În loc de sprijin real, apar denigrarea și bârfa — mai ales la adresa bărbatului sau, și mai grav, a tatălui copiilor ei. Iar în acel moment, aceste „prietene” nu te mai ajută, ci, fără să-ți dai seama, te împing mai aproape de prăpastie.

E curios cum a reușit să strângă în jurul ei „prietene” pe care, în același timp, le vorbea de rău și le judeca ori de câte ori avea ocazia

Prietena Ioana V

Despre ea spunea mereu că nu merită să fie doctor, că nu învață bine și că a fost trecută clasa din milă și că ar fi chiar bolnavă cu capul. Mai zicea că a ajuns să profeseze doar pentru că are o rudă sus-pusă și că de aceea a trecuto confa. Ba mai mult, susținea că îi rezolvă mereu cazurile de pacienți Ioanei V. și că ar trebui să primească un procent pentru asta.

Prietena A

TBA

Prietena Raluca – contractul cu pharma

Una dintre prietenele de care a fost susținută constant cu „sfaturi” despre bărbați, despre viața ei, la ce maseuri să meargă, și bani din farma sub forma așa numitelor „prezentări” și „simpozioane”.

Ce repede s-a împrietenit cu ea, culmea, unul care reprezenta o corporație ce vinde exact medicamentele prescrise de ea.

Mai nou, această „șpagă” se numește sponsorizare: dacă dai acel medicament unui pacient bolnav, este justificat ca sponsorizare pentru o conferință, o prezentare sau un simpozion. Acolo se prezintă anumite cazuri clinice în care s-a folosit respectivul medicament, iar cei care prezintă aceste cazuri pot primi câteva sute de euro, chiar în jur de o mie.

Desigur, dacă nu prescrii acel medicament pacientului, nu primești banii (șpaga) pentru presupusa prezentare. Deci, dacă vrei o mită „legală”, prescrii acel medicament, faci o prezentare de 20 de minute și poți primi între 500 și 1.000 de euro.

Când îți faci rate la bancă de 2.000 de euro pe lună pentru o casă, trebuie să te apuci să furi sau să iei mită. Propunerile au venit, inclusiv, de la farmaciile din zonă, care îi „propun” să le trimită pacienții după ce le dă rețeta. În schimbul acestor „servicii”, mai beneficiază și de așa-zisele „reduceri” — reduceri cu care obține tot felul de medicamente și vitamine, cu care îndoapă copiii, desigur fără sens și fără rezultate, pentru că aceștia tot răcesc și se îmbolnăvesc.

Aceasta este prietena care a „ajutat-o” să ajungă cu sufletul vândut la pharma, exact ca și avocatul diavolului

Botanistă pe Facebook

„Marea doctoriță” vorbea cu diverși bărbați pe Facebook. Erau niște șmecherași care aveau deja povestea pregătită: o abordau sub pretextul că au o problemă, iar apoi începeau să insiste.

Povești cu foștii

Am rămas șocat să văd că încă ține legătura cu foștii, inclusiv cu părinții lor. Eu cred că un om normal, atunci când vrea să își întemeieze o familie, renunță la trecut — altfel, trecutul te trage mereu înapoi. Exact asta s-a și întâmplat.

Am ajuns de îmi era mie rușine de rușinea ei și rușine să mai ies cu ea

Prima depresie postnatală

Deși unii spun că un copil leagă o relație, în realitate el reprezintă un adevărat test — mai ales în zilele noastre, când unele femei ajung să creadă că dețin autoritatea supremă în familie, așa cum se întâmplă adesea în cazul celor cu tendințe feministe.

Chiar dacă realitatea arată că procentul depresiei postnatale este mult mai mare, statisticile oficiale indică doar aproximativ 17,22% dintre femei ca fiind afectate, restul cazurilor fiind încadrate la sindromul baby blues — o formă mai elegantă de a ascunde depresia postnatală , dar care poate ascunde stări maniaco-depresive destul de severe și de luat în calcul.

Orice persoană care trece prin depresie, fie femeie, fie bărbat, are tendința de a se izola și de a comunica tot mai puțin cu cei din jur, inclusiv cu partenerul. Iar atunci când depresia postnatală se combină cu o atitudine dominatoare, riscul de conflicte și tensiuni în cuplu crește semnificativ, ducând adesea la atacuri verbale sau emoționale asupra partenerului.

Oricum ea fiind „mare doctor” nu putea să fie în această postură …. dar a fost.

După prima depresie prima tentativa divorț

Așa a ajuns ea la concluzia că trebuie să divorțeze, aplicând un feminism autoritar, combinat cu cel misandric, învățat de la mama ei și întărit de „sfaturile” așa-ziselor prietene.

Concluzia ei despre mine era simplă: că nu mă mai suportă, că sunt un nenorocit, un bețiv și că trăiește într-o relație toxică.

Așa că a plecat, luând cu ea copilul nostru de doar doi ani — un copil pe care îl crescusem încă din primele luni de viață. Țin minte cum, de fiecare dată când mă vedea copilul pe hol unde sta ea, alerga spre mine cu bucurie, ca să o iau în brațe pentru ca era dor de tatii.

Mami dă-mi mie toată ciocolata

În cutia de ciocolată mai erau doar două bucăți (pătrățele), iar copilul i le-a cerut.
Răspunsul ei, însă, m-a șocat: „Dacă îți dau ție cele două bucăți, eu ce mai mănânc?”

Am rămas fără cuvinte. Atunci am înțeles cu adevărat egoismul ei — un egoism care se manifesta chiar și față de propriii copii.

Al doilea copil, a doua depresie, al doilea divorț

După ce ne-am împăcat, parcă totul era bine și frumos.
Am decis să mai facem încă un copil — că, deh, dacă e unul, parcă mai este loc de doi. Mai ales că ea spunea că asistenta ei din cabinet nu putea să facă copii și se chinuia de ceva timp cu partenerul ei, așa că, cumva, trebuia să demonstreze asistentei că ea poate. Așa a apărut al doilea copil.

De data aceasta mi s-a interzis și și-a anunțat „prietenele” că eu nu mai stau în concediu de paternitate, pentru că data trecută, zicea ea, am fost „vinovat” pentru despărțire și bărbații o iau razna dacă stau acasă.

Nu a durat mult: au început iar mesaje și convorbiri cu alții, iar contribuția „prietenelor” care interveneau cu „sfaturi” a fost evidentă — doar ele erau incapabile să aibă relații sau aveau relații, dar bărbații lor nu erau buni, nu făceau ce voiau ele sau nu erau perfecți ca cei de pe Facebook sau de la televizor. Așa că am devenit iar „ne-bun”.

Din nou au început scandalurile și certurile din orice. Am început să ies și mi-am dat seama că nu acesta este stilul meu. Am realizat că făceam exact ceea ce făcea tatăl ei — adică fugeam de acasă de gura ei, cum fugea și el de gura mamei ei, încercând să evit scandalurile și să nu lase copiii să le vadă.

Am ajuns în punctul în care aveam zilnic parte de crizele ei și de scandalurile ei, chiar în fața copiilor. De multe ori, când venea acasă și eu lucram, fiind închis în cameră — fără să fi făcut nimic sau poate pentru că nu am făcut ceva cât timp ea a fost plecată și „trebuia” să o ascult — se pornea:

Așa că, înainte de sărbători în 2023 decembrie, am făcut programare pentru divorț la notar. Desigur, notarii sunt foarte săritori și ajută mai ales când există bani sau partajuri implicate. Având în vedere cât de „ușor” se face un divorț și faptul că interesul copiilor ar trebui să primeze, cred că o instanță judecătorească sau un notar nu ar trebui să accepte actele de divorț fără ca cuplul să meargă mai întâi la consiliere de cuplu la un psiholog. Psihologul, specializat pe acest domeniu, ar trebui să evalueze dacă relația poate continua sau nu.

De 5 ani nu mai sunt in viața ta

Nu că nu aș fi știut, dar totuși cred că un om normal luptă pentru familie, mai ales când are copii, și se străduiește să creeze un mediu plăcut pentru ei. Ea, însă, lupta pentru alții — pentru a le arăta „prietenelor” ei cine este, pentru a-și menține așa-zisa imagine de „doamnă”, un amestec de egoism și narcisism pe care rar mi-a fost dat să-l văd la cineva.

Acest mesaj este de când copilul cel mic avea in jur de 2 ani. Bineînțeles ca nu am primit răspuns.

Amantul profitor

Disperată să-și aducă „un nou trofeu” la măsa, s-a combinat cu unul dintre muncitorii care veneau să facă diverse lucrări pe la casă. Așa că a sărit pe unul dintre ei, care vorbea mai „mieros”, încercând să aibă un nou bărbat pe care să îl manipuleze psihic și fizic.

Băiat deștept, de altfel, profitând de pe ea cu mai multe obiecte, printre care un Ford Focus și o canapea nouă, pe care le-a pus la vânzare pe OLX. Soția lui murise cu aproximativ 6-7 luni înainte ca ea să apară „oficial” în viața lui, în condiții oarecum suspecte. Culmea este că el se combina cu un doctor de tipul celor care nu făcuseră prea multe pentru soția lui. Pesemne că aveau o relație de mai demult, inițial fiind prezentat ca „prieten de familie”.

Dă-ți chiloții jos

Tot în această perioadă, când amantul era “prezent”, copilul cel mic de nici 2 ani, seara la mine în weekend, începea să repete „da-ți chiloții jos”. Copiii învață foarte mult din ceea ce văd și aud. Pare că cineva nu mai avea răbdare să adoarmă copilul. Și, pentru că o încurca la „dat chiloții jos”, s-a gândit să înceapă să depriveze copilul de 2 ani de somn ziua, ca să adoarmă mai repede seara.

Drept urmare, după deprivarea de somn și mersul la bazin iarna, copilul ajunge în primăvară cu o infecție urinară severă și necesită spitalizare. Bineînțeles, tot eu am fost acuzat că sunt de vină, nu pentru că copilul s-a îmbolnăvit, ci pentru că „ea” a trebuit să stea o săptămână cu copilul în spital.

Tati, care sunt plantele otrăvitoare?

Copilul cel mare a început să fie interesat de plante otrăvitoare. După mai multe discuții, mi-a spus: „Vreau să-i pun la mami în cafea”. Am rămas șocat. Până atunci, se tot plângea că noaptea aude zgomote, că îi este frică să doarmă acolo, că nu vrea să stea în acel loc. Bineînțeles, i-am spus „doamnei” (mamei copilului), dar aceasta mi-a spus că „am luat-o razna” și că ar trebui să îmi văd de viața mea. Mi-am dat seama că nu am cu cine discuta și am început să vorbesc cu copilul. I-am explicat că nu e bine să facă așa ceva, pentru că mama ar putea ajunge la spital.

După ce mutarea a fost un șoc pentru copii, pare că și apariția acestui amant în viața lor i-a afectat. Interesant este că, după ce vizitele lui au încetat, nu am mai auzit nici „dați chiloții jos” și nici despre „pus otrava în cafeaua mamei”.

Impactul psihic asupra copiilor:

Deprivarea de somn: Deprivarea de somn la vârsta de 2 ani este extrem de dăunătoare. În această perioadă de dezvoltare rapidă, somnul este esențial pentru creșterea fizică, dezvoltarea cognitivă și stabilitatea emoțională. Lipsa somnului poate duce la probleme de comportament, anxietate, dificultăți de concentrare și chiar tulburări de învățare pe termen lung.

Normalizarea unui comportament inadecvat: Expunerea la comportamente inadecvate, cum ar fi comentariile sexuale sau violente, chiar dacă sunt spuse în mod repetat și chiar în fața unui copil mic, poate duce la confuzie și poate normaliza astfel de comportamente. Copiii pot învăța să asocieze astfel de expresii cu o formă de interacțiune socială, ceea ce poate avea un impact negativ asupra înțelegerii lor despre relațiile sănătoase.

Frica și confuzia: După apariția amantului în viața copiilor, aceștia au început să manifeste frică și confuzie, de la temeri legate de zgomote noaptea până la gânduri despre plante otrăvitoare. Aceste gânduri pot reflecta o stare de nesiguranță și instabilitate emoțională. Copiii mici sunt foarte influențați de schimbările din mediu și de prezența unor figuri autoritare noi, iar un astfel de comportament, mai ales în contextul în care nu este explicat și gestionat corect, poate afecta grav dezvoltarea lor emoțională.

Lipsa unui sistem de suport: Lipsa unui dialog deschis și a unui sistem de suport stabil (din partea mamei, tatălui sau a altor persoane de încredere) poate duce la sentimente de izolare pentru copil. Asemenea comportamente din partea adulților pot face copilul să se simtă nesigur și lipsit de protecție, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor probleme emoționale și comportamentale.

Mami ție de care îți place

Am fost cu fata cea mare la serbarea de sfârșit de an, clasa 0, și acolo ea spune: „Wow, ce de băieți frumoși ai în clasă! Mami, ție de care îți place?”
Din nou a gafat, la fel ca în trecut: oriunde ieșeam, era cu ochii după bărbați. Îmi era rușine să mai ies cu ea, și era deja penibil să ai lângă tine o femeie cu copii mici care se uită după alții.
În plus, stătea acolo, de față cu copii, și mesteca o gumă, de parcă nu ar fi mâncat de o lună.

Incapabilă sa înțeleagă rolul tatălui in viața copiilor

Am realizat de mult că are manifestări bipolare și este incapabilă să înțeleagă nu numai rolul tatălui în viața copiilor, dar și importanța echilibrului și a responsabilității parentale. Această incapacitate de a recunoaște contribuția tatălui creează tensiuni constante și afectează negativ dinamica familiei.

Bineînțeles ca nu am mai primit nci un răspuns pe aceasta temă.

Gând final

Aceasta este mama copiilor mei — o adevărată „doamnă”, doctor cu tulburare bipolară. Egoismul ei, lipsa de responsabilitate și faptul că se lasă condusă de propriile interese au făcut-o să devină un om în care încrederea este aproape imposibil de acordat. În ipocrizia ei, reușește să se convingă că este perfectă și că tot ceea ce face este corect, iar scuzele par să nu facă parte din vocabularul ei.

Din experiența mea, am înțeles că o astfel de persoană nu recunoaște greșelile și nu își va cere niciodată scuze, indiferent de cât de mari ar fi acestea. Se simte îndreptățită să facă orice, iar tu, ca bărbat, ești obligat să accepți. Probabil așa a învățat de la mama ei cum să se comporte cu tatăl, și, fără să ezite, aplică aceleași tipare în toate relațiile sale

Acest articol nu este complet. Vor urma actualizări ulterioare.